Pregătiri de Bobotează: cum țin românii post și sfințesc apa

Pe 5 ianuarie, România sărbătorește Ajunul Bobotezei, zi care precede Botezul Domnului și care aduce o atmosferă aparte, în care credința se împletește cu obiceiuri populare străvechi. Această zi este considerată un moment de pregătire spirituală, de introspecție și purificare, marcând prima zi de post din Noul An, după perioada sărbătorilor fără restricții alimentare, relatează Digi24.

Pregătirea spirituală și participarea la slujbe

În Ajunul Bobotezei, credincioșii intră într-o etapă de reculegere și meditație, participând la slujbe și rugăciune. Gospodăriile sunt puse în ordine, iar lumânările și candelele aprinse simbolizează lumina credinței și curățarea sufletească. Rugăciunea comună a familiilor întărește legătura spirituală și comunitară, transformând ziua într-un timp al introspecției și al pregătirii pentru marea sărbătoare a Botezului Domnului.

Pregătirea mesei de Ajun

Masa de Ajun are o încărcătură simbolică deosebită, fiind prima masă de post a Noului An bisericesc. Preparatele de post includ legume, fructe, nuci, turtă dulce și alte alimente fără carne, simboluri ale curățirii sufletești și belșugului. Gospodăriile sunt stropite cu apă, uneori însoțită de crenguțe de busuioc sau alte plante aromatice, într-un gest ritualic menit să alunge răul și să aducă protecție familiei. Tot atunci, credincioșii pregătesc sticlele ce vor fi sfințite a doua zi, la Bobotează, în cadrul Sfințirii Agheasmei Mari.

Sfințirea apei – Agheasma Mare

Agheasma Mare reprezintă ritualul central al Bobotezei. Apa sfințită este folosită pentru stropirea gospodăriilor, a curților, a animalelor și a ogoarelor, simbolizând purificarea, ocrotirea și binecuvântarea spațiului de viață. Deși Agheasma Mică poate fi sfințită pe parcursul anului, Agheasma Mare este exclusivă zilei de 6 ianuarie, la slujba Botezului Domnului.

Tradiții și superstiții populare

Ajunul Bobotezei este încărcat de tradiții și superstiții. Credincioșii care doresc binecuvântare pentru anul ce începe țin post negru și se roagă, pregătindu-și sufletul pentru sărbătoarea Botezului Domnului.

Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este punerea grâului la încolțit. Semințele sunt păstrate în vase mici până la praznicul Botezului Domnului, iar felul în care încolțesc este considerat un semn al belșugului și prosperității pentru gospodărie și familie. Ritualul are și o dimensiune oraculară, fiind asociat cu norocul și viitorul fetelor necăsătorite.

Colindatul de Bobotează

Colindatul de Bobotează poartă urări de sănătate, belșug și protecție, consolidând legăturile dintre membrii comunității. În anumite regiuni, tradiția este completată de Plugușorul de Bobotează, iar darurile oferite colindătorilor – grâu, fructe sau bani – simbolizează prosperitatea și fertilitatea în noul an.

Obiceiuri regionale

Tradițiile diferă în funcție de regiune:

• În Maramureș și Bucovina, stropirea cu Agheasmă Mare se face adesea la izvoare sau fântâni, locuri considerate sacre, simbolizând purificarea comunității.
• În Oltenia, se pregătesc colăcei și dulciuri pentru colindători.
• În Transilvania, tinerii colindă cu crenguțe împodobite, aducând urări ritmate de bucurie și noroc gazdelor.