Boicotul care ne convine și boicotul care ne sperie. Despre ipocrizia selectivă, CCR și memoria scurtă a clasei politice

În spațiul public românesc se discută, în aceste zile, cu o gravitate aproape apocaliptică despre faptul că patru judecători ai Curții Constituționale a României ar fi „boicotat” deliberările asupra legii privind pensiile magistraților. Se vorbește despre „blocaj instituțional”, despre „sabotaj”, despre „capturarea CCR” și, mai nou, despre o presupusă implicare politică a PSD – toate rostite cu o siguranță morală care ar impresiona, dacă n-ar fi profund selectivă. Nu există, până la acest moment, nicio probă publică, verificabilă, care să demonstreze o coordonare politică a judecătorilor constituționali. Există, în schimb, o narațiune isterizată, construită pe baza unei premise simple: dacă rezultatul nu ne convine, atunci procedura devine ilegală, imorală și periculoasă pentru statul de drept. Această logică nu este doar greșită. Este toxică.

Boicotul selectiv: când e „act de curaj” și când devine „atac la statul de drept”

România nu se află în fața primei situații în care o instituție-cheie este blocată prin neasigurarea cvorumului. Dimpotrivă, istoria recentă arată că astfel de „operațiuni de blocaj” au fost practicate, asumate și chiar celebrate public. Diferența? Atunci blocajul producea rezultatul politic dorit de „tabăra bună”. Cel mai elocvent exemplu este anul 2019, când Consiliul Superior al Magistraturii a fost paralizat, luni de zile, prin boicotarea sistematică a ședințelor de plen în care urma să fie validată numirea Adinei Florea la conducerea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

CSM 2019: boicotul „bun”, necesar și lăudat

În vara și toamna lui 2019, șapte membri ai CSM au refuzat repetat să se prezinte la ședințele de plen, blocând cvorumul necesar funcționării instituției. Nu a fost o coincidență, nu a fost o problemă de calendar, ci o strategie deliberată. Ședință după ședință, instituția cheie a justiției românești a fost ținută în stare de blocaj. Reacția politică? Radical diferită de cea de astăzi. USR și PNL – aceiași actori care astăzi invocă „statul de drept” și „funcționarea instituțiilor” – au salutat atunci boicotul, explicit sau implicit. Presa apropiată acestor formațiuni a prezentat blocajul drept un gest de responsabilitate, iar membrii CSM care refuzau ședințele erau portretizați drept apărători ai independenței justiției. Finalul este cunoscut: după luni de presiune, blocaj și uzură instituțională, Adina Florea s-a retras. Obiectivul politic a fost atins. Nicio conferință despre „atac la statul de drept”. Nicio cerere de demisie. Nicio isterie despre „boicot”.

CCR 2025: același mecanism, alt verdict moral

Astăzi, patru judecători ai Curții Constituționale folosesc exact același instrument procedural: neasigurarea cvorumului. Contextul este diferit, miza este uriașă, dar mecanismul este identic și perfect legal. Legea privind pensiile magistraților a fost adoptată într-un ritm accelerat, sub presiunea angajamentelor bugetare și a negocierilor externe. Este o lege cu impact major asupra statutului magistraților, asupra independenței justiției și asupra arhitecturii constituționale a sistemului. Judecătorii CCR nu au ieșit să țină discursuri politice. Nu au semnat manifeste. Nu au încălcat legea. Au refuzat, pur și simplu, să gireze o deliberare pe repede-înainte, folosind o pârghie legală care există tocmai pentru situații-limită. Reacția? Explozivă. Aceeași clasă politică care a aplaudat boicotul CSM vorbește acum despre „sabotaj”, „blocaj inadmisibil” și „conspirații politice”. Fără dovezi. Fără nuanțe. Fără memorie.

Problema reală: nu boicotul, ci rezultatul

Diferența dintre 2019 și 2025 nu este una de principiu. Este una de rezultat. În 2019, boicotul producea un rezultat politic dorit: slăbirea și, ulterior, desființarea SIIJ. Era bun. Era moral. Era „rezistență”. În 2025, boicotul împiedică validarea rapidă a unei reforme care ar echivala, în practică, cu o amputare brutală a statutului magistraților. Nu mai e bun. Nu mai e moral. Devine „pericol național”. Aceasta este ipocrizia în forma ei pură. Statul de drept nu este un meniu à la carte. Nu îl invoci doar când îți convine și nu îl calci în picioare când devine incomod. Procedurile nu sunt „democratice” doar când livrează rezultatul dorit.

CCR nu este o anexă a Guvernului

Există o tentație periculoasă, tot mai vizibilă, de a transforma Curtea Constituțională într-o instituție decorativă, chemată să valideze rapid deciziile politice deja luate. Orice întârziere, orice rezistență procedurală este etichetată drept „blocaj”. Dar rolul CCR nu este să fie eficientă. Este să fie constituțională. Să pună frână atunci când lucrurile sunt împinse cu forța. Să incomodeze. Dacă ajungem să cerem judecătorilor constituționali să „se conformeze” pentru binele bugetului sau pentru liniștea politică, atunci nu mai vorbim despre stat de drept, ci despre disciplină de partid.

Concluzie: memoria scurtă e cea mai mare amenințare

România nu suferă de lipsă de reguli. Suferă de lipsă de onestitate intelectuală. Boicotul nu este nici bun, nici rău prin el însuși. Este un instrument. Iar judecarea lui depinde exclusiv de consecvența celor care îl analizează. Când aceiași actori care au legitimat blocajul instituțional în trecut cer astăzi pedepse morale pentru un mecanism identic, problema nu este CCR. Problema este ipocrizia. Iar ipocrizia, spre deosebire de boicot, chiar subminează statul de drept.

Acest material reprezintă strict opinia autorului!

Citește și:

https://city-fm.ro/2025/12/29/spitalul-cf-sibiu-trece-la-primarie-si-devine-spital-municipal-consilierii-locali-decid-transferul-la-final-de-an/

Urmărește-ne pe #facebook și #instagram

Dacă a fost interesant articolul trimite-l si prietenilor tai .

Ne poți asculta pe

98.3 FM în Sibiu sau 107.2 FM în Alba Iulia

sau de oriunde în lume pe

https://city-fm.ro/live-city-fm/

#muzica #stiri #stirilocale

Nu uita!

Ești martorul unui eveniment sau ai informatii care ar putea deveni o știre? Trimite-ne un mesaj pe WhatsApp la 0775517717 sau pe radiocityfmsibiu@gmail.com.