Tradiții și superstiții de Revelion: ce aduce noroc, belșug și sănătate în noul an

Noaptea de Revelion nu este doar un prilej de petrecere, ci și un moment încărcat de simboluri, tradiții și superstiții menite să asigure noroc, prosperitate și sănătate în anul care începe. De la gesturi aparent mărunte, până la alimente considerate norocoase sau, dimpotrivă, de evitat, obiceiurile de Anul Nou sunt respectate atât în România, cât și în multe culturi din întreaga lume. În tradiția românească, noaptea dintre ani este privită ca un prag sacru între trecut și viitor. Se spune că este bine să ai bani în buzunar la miezul nopții, pentru ca prosperitatea să te însoțească tot anul. Masa de Revelion trebuie să fie bogată, ca simbol al belșugului, iar prezența strugurilor sau a unei ramuri de vâsc este asociată cu norocul și abundența. Totodată, zgomotul – artificii, muzică sau bătutul în oale – are rolul de a alunga spiritele rele, iar purtarea hainelor noi sau a unei piese vestimentare roșii este considerată aducătoare de noroc. O altă superstiție spune că primul musafir din ziua de 1 ianuarie ar trebui să fie un bărbat brunet, pentru a aduce noroc în casă. Ce se mănâncă de Revelion pentru noroc Mâncarea joacă un rol important în tradițiile de Anul Nou. În România, peștele este nelipsit de pe masa de Revelion, fiind asociat cu ideea de a „înota” ușor prin greutățile vieții. Lintea, fasolea, mazărea sau alte legume rotunde sunt considerate simboluri ale banilor și prosperității, iar smochinele sunt asociate cu belșugul. La nivel internațional, tradițiile culinare sunt la fel de simbolice. În Spania și în unele țări din America Latină, se mănâncă 12 boabe de struguri la miezul nopții, câte una pentru fiecare lună a anului, pentru a asigura norocul. În Statele Unite și alte zone, fasolea „ochi negri” este considerată aducătoare de bogăție. Ce este bine să eviți în noaptea dintre ani Pe lângă obiceiurile considerate benefice, există și gesturi sau alimente care, potrivit superstițiilor, pot aduce ghinion. Carnea de pasăre este adesea evitată, deoarece se spune că norocul „zboară”. De asemenea, crustaceele sau alimentele asociate cu mișcarea înapoi sunt considerate simboluri ale regresului. Tradiția populară mai recomandă să nu fie plătite datorii sau facturi în ultimele zile ale anului și să nu fie aruncat gunoiul pe 31 decembrie sau 1 ianuarie, pentru a nu „arunca” norocul din casă. Obiceiuri de Anul Nou din lume Superstițiile de Revelion nu sunt specifice doar României. În multe culturi, alimentele precum varza, carnea de porc, prazul sau murăturile sunt asociate cu norocul, sănătatea și bunăstarea. De la arderea simbolică a trecutului, până la ritualuri culinare elaborate, Anul Nou rămâne un moment universal al speranței și al dorinței de început bun.