Reforma pensiilor speciale ajunge la verdictul Curții Constituționale

Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să decidă duminică, 28 decembrie, asupra constituționalității proiectului de lege privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, potrivit unor surse apropiate deliberărilor. Acestea susțin că există șanse ridicate ca judecătorii CCR să declare legea constituțională, în urma unor negocieri intense din ultimele zile, scrie știripesurse.

Decizia este una extrem de sensibilă, iar presiunile asupra judecătorilor CCR au fost considerabile, atât din zona politică, cât și din interiorul sistemului judiciar. Sursele indică existența unor tensiuni interne în cadrul Curții, iar formarea unei majorități s-ar fi realizat cu dificultate.

Vot strâns în interiorul CCR

Potrivit informațiilor obținute, votul ar urma să fie unul foarte strâns, cu o posibilă majoritate de 5 la 4 sau 6 la 3 în favoarea constituționalității proiectului de lege privind pensiile speciale ale magistraților.

Inițial, judecătorii CCR aveau în vedere pronunțarea unei decizii în luna ianuarie, însă termenul a fost devansat la solicitarea expresă a prim-ministrului Ilie Bolojan, care dorește ca reforma pensiilor să poată intra în vigoare, în cazul unui verdict favorabil, de la 1 ianuarie 2026. Astfel, judecătorii CCR au acceptat să se reunească pe 28 decembrie, deși se află în prezent în vacanță judiciară.

Înalta Curte a contestat legea la CCR

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, susținând că aceasta „încalcă independența justiției” și „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”.

Decizia de sesizare a CCR a fost adoptată în unanimitate de completul ÎCCJ, cu 102 judecători din 102 prezenți, după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua formă a proiectului de lege.

Ce prevede proiectul de reformă

Proiectul de lege propune modificări semnificative ale regimului pensiilor de serviciu pentru magistrați, printre care:

• stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net;
• calcularea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din ultima indemnizație netă;
• creșterea vechimii minime de la 25 la 35 de ani;
• creșterea vârstei de pensionare de la 48–50 de ani la 65 de ani.

De asemenea, perioada de tranziție a fost extinsă de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. În acest interval, vârsta de pensionare va crește treptat, cu câte un an, urmând ca în 2042 magistrații să se poată pensiona la 65 de ani, similar sistemului general.

Decizie așteptată între sărbători

CCR a dezbătut sesizarea Înaltei Curți în data de 10 decembrie, însă a amânat pronunțarea pentru 28 decembrie, solicitând informații suplimentare privind reglementările din alte state ale Uniunii Europene referitoare la pensionarea magistraților. Aceste date urmează să fie analizate la ședința decisivă.

Este a doua oară când Curtea Constituțională se pronunță asupra unui proiect de lege inițiat de guvernul Bolojan privind eliminarea sau reducerea pensiilor speciale ale magistraților, miza fiind una majoră atât pentru reforma sistemului de pensii, cât și pentru relația dintre puterea executivă și sistemul judiciar.