Avertismentul BNS pentru anul 2026: Creșterea taxelor și inflația amenință salariile și locurile de muncă

Blocul Național Sindical (BNS) avertizează că, dezechilibrele majore din piața muncii din România se vor adânci în 2026, în condițiile inflației persistente, majorării taxelor și impozitelor și reducerii numărului de angajați. Salariile reale vor continua să scadă, iar rata șomajului va rămâne ridicată, se arată în analiza prezentată miercuri de BNS în cadrul evenimentului "2026 – Anul marilor dezechilibre pe piața muncii".

"Ajustarea dezechilibrului bugetar este de preferat să fie preponderentă pe partea de cheltuieli bugetare (altele decât salariile - principala sursă a motorului creşterii economice din România, şi anume consumul), limitând la maximum ajustarea prin creşterea fiscalităţii, care, în fiecare etapă de criză, s-a dovedit nocivă pentru economia României"

, consideră autorii studiului, Radu Soviani, jurnalist şi consultant financiar, şi Laura Obreja Braşoveanu, profesor universitar doctor la ASE Bucureşti. Potrivit acestora, momentul actual şi politicile aplicate pe piaţa muncii în România sunt critice, pentru că ajustarea din 2025 a început în sens contrar faţă de dezideratul ocupării depline a forţei de muncă în condiţii de inflaţie. Prin urmare, anul 2025 consemnează debutul "marilor dezechilibre pe piaţa muncii din România", care, în condiţiile acţiunilor şi inacţiunilor decidenţilor de politici din mixul de politici macro-economice, tind să devină şi mai mari în 2026, notează Observator. Radu Soviani şi Laura Obreja Braşoveanu consideră că piaţa forţei de muncă a fost fragilizată în anul 2025, consemnând o scădere în termeni reali a masei salariale şi cel mai mare nivel al numărului şomerilor din ultimii opt ani (faţă de iulie 2017, exceptând perioada pandemică). Studiul mai arată că evoluţia câştigurilor salariale din economie în anul 2025, în absenţa unei crize internaţionale (2008-2012, 2020 - criza pandemică), reprezintă o premieră pentru România: în termeni reali, salariile din economie au scăzut semnificativ. În opinia autorilor, reforma politicii veniturilor salariale din sectorul public ar trebui să pornească de la eficientizarea sectorului public care să conducă la scăderi de cheltuieli. Statistic, în primele opt luni ale anului 2025 (august 2025 faţă de ianuarie 2025), fondul lunar de salarii din economie a crescut doar uşor, nominal, cu 300 de milioane de lei (0,7%). Raportat la inflaţia din primele opt luni ale anului, de 8,1% (ianuarie-august 2025), în termeni reali, fondul de salarii în luna august 2025 a scăzut până la 4,21 miliarde de lei.

A scăzut numărul de angajatori

Simultan, se constată scăderea numărului angajatorilor din economie, care a ajuns în august 2025 la 583.794 companii/instituţii, cu 9.225 mai puţin faţă de august 2024. În ceea ce priveşte reaşezarea posturilor ocupate în instituţii şi autorităţi publice, o reducere a numărului de posturi cu 5,6% a condus la o reducere a facturii salariale lunare cu doar 2,43%. În administraţia publică locală, cu o reducere de posturi ocupate de numai 0,8%, în mod real, nu a existat nicio reaşezare, nicio reformă, susţin specialiştii BNS. Conform acestora, reducerile de factură salarială s-au făcut în proporţie de 66% prin disponibilizări din sectorul educaţiei, privind datele din luna septembrie 2025, în condiţiile în care factura salarială din sectorul public s-a majorat în perioada ianuarie-octombrie 2025 faţă de perioada similară din 2024 (cu peste 5%). În plus, scăderea în termeni reali a masei salariale din România, concomitent cu scăderea numărului de contracte de muncă, au fost de natură să afecteze semnificativ economia încă din anul 2025 şi să creeze premisele unui dezechilibru şi mai mare în anul 2026, cu cele mai mari efecte de până acum resimţindu-se din trimestrul III al anului 2025.

Rata șomajului, la cel mai mare nivel din ultimii opt ani

Ca efect, rata şomajului a atins nivelul maxim din ultimii opt ani (6,1%), urmare a măsurilor de politică economică şi fără şocuri externe, numărul de şomeri a depăşit 500.000, pentru prima dată din iulie 2017, iar media lunară a numărului şomerilor din 2025 a fost mai mare cu 40.000 faţă de media lunară din 2024. Autorii studiului consideră că majorarea fiscalităţii fără nicio reducere semnificativă a cheltuielilor publice, în esenţă fără vreo reformă în privinţa cheltuielilor, deja a creat efecte negative în economia României, care vor fi amplificate şi vor persista pe un termen foarte lung: un deceniu pierdut. Totodată, pentru prima dată de la debutul tranziţiei economiei româneşti spre economia de piaţă (decembrie 1989), resurse care sunt destinate şi critice pentru funcţionarea statului (spre exemplu, încasările din impozitele pe salarii şi venit - destinate asigurării serviciilor de bază furnizate de stat - stradă, şcoală, spital, ordine publică, justiţie) sunt direcţionate aproape în totalitate către cheltuielile cu dobânzile la datoria publică.

Ce ne așteaptă în 2026

Astfel, "austeritatea" şi "şubrezirea economiei" prin marile dezechilibre care afectează piaţa muncii în 2025 vor continua să o afecteze în 2026, respectiv: dezangajarea forţei de muncă (maximumul numărului de şomeri din ultimii opt ani); scăderea masei salariale în termeni reali; inflaţie persistentă, generată de suprataxare şi de o slabă capacitate de administrare şi supraveghere, spre exemplu, în domeniul preţurilor la energie electrică. Statistic, în primele 10 luni ale anului 2025, încasările din impozite pe salarii şi pe venit (48,62 miliarde lei, respectiv 2,6% din PIB), adică din performanţa forţei de muncă din România, au fost aproape egale cu dobânzile plătite pentru datoria publică în aceeaşi perioadă (46,77 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB). Conform estimărilor din studiu, la finalul anului 2025 se va depăşi nivelul de cheltuieli de 3% din PIB, peste întreg deficitul bugetar asumat de România prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Propunerile BNS pentru 2026

Pornind de la aceste constatări, reprezentanţii confederaţiei sindicale propun respectarea legislaţiei europene, în ceea ce priveşte salariul minim adecvat, măsuri active pentru remedierea surselor accentuării dezechilibrului bugetar, şi, indirect, stoparea politicilor de contracţie a pieţei muncii din România. Potrivit datelor obţinute BNS, în noiembrie 2025, de majorarea salariul minim brut garantat în plată, conform legii, de la 4.050 lei în prezent la nivelul estimat de 4.350 de lei (7,4%), ar beneficia 1.825.249 de angajaţi cu normă întreagă (32% dintre salariaţii activi din România) respectând premisele: actualizarea veniturilor celor mai vulnerabile persoane, în raport de condiţiile inflaţioniste din 2026. BNS mai propune raţionalizarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, cu impact direct asupra deficitului bugetar.

Urmărește-ne pe #facebook și #instagram

Dacă a fost interesant articolul trimite-l si prietenilor tai .

Ne poți asculta pe

98.3 FM în Sibiu sau 107.2 FM în Alba Iulia

sau de oriunde în lume pe

https://city-fm.ro/live-city-fm/

#muzica #stiri #stirilocale

Nu uita!

Ești martorul unui eveniment sau ai informatii care ar putea deveni o știre? Trimite-ne un mesaj pe WhatsApp la 0775517717 sau pe radiocityfmsibiu@gmail.com.